Nucleul interfazic prezintă cromatină, organizată în eucromatină și heterocromatină .
Practic, eucromatina e despiralizată și este activă metabolic, pe când heterocromatina e spiralizată (condensată) și e inactivă. Organizarea acestora depinde foarte mult de proteinele histonice și non-histonice care interacționează cu molecula de ADN.
Potrivit Wikipedia:
Cromatina este formată din mai multe macromolecule prezente în celulă, anume ADN, proteine și ARN. În timpul diviziunii celulare, cromatina se colorează mult mai intens și este mai evidentă deoarece se condensează formând cromozomii.
Eucromatina - cu localizare în regiunea centrală a nucleului, despiralizată și cu afinitate redusă pentru coloranți, constituită din ADN activ transcripțional (de exemplu, gene ce pot fi traduse în proteine).
Presupun că în carte se referă la eucromatină (care se va condensa doar în cazul mitozei)
Heterocromatina - cu localizare la periferia nucleului, condensată și cu afinitate crescută pentru coloranți, constituită din ADN inactiv transcripțional.

Trebuie menționat că spiralizarea (adică activitatea proteinelor histonice) împiedică transcripția.
Dacă ne gândim la ADN ca la o foaie de hârtie, prin condensare ar fi mototolită și nu am putea citi-o. Dar dacă am "despacheta-o" am putea să o citim.
Sper că nu v-am băgat în ceață cu informațiile acestea 🙂.