cosmina33 a 2 a variantă este greșită deoarece acțiunea sis. nervos simpatic prin neurotransmițătorii săi, nu poate declanșa sau dicta ritmul sinusal dat de nodul sinoatrial, ci influențează frecvența și contracția inimii.
Ultima variantă este corectă deoarece zgomotele Korotkoff sunt date de curgerea turbulentă a sângelui prin peretele arterelor, deci dacă la presiunea sistolică normală auzim aceste sunete la 120 mmHg și diastolica o avem 80, în intervalul acesta s ar auzii zgomotele, deci o perioadă relativ scurtă. Dar dacacă acum avem presiunea mai mare, respectiv la 180 mmHg, înseamnă că inima pompează mai mult sânge prin ventriculi, inima n are suficient timp să se relaxeze, deci le vom auzi pentru o perioadă mai lungă de timp, de la 180 la 100.