icarus Buna!Am avut si eu o experienta asemanatoare cu a ta,in care parintii imi spuneau ca nu o sa intru,cautam validare si incercam sa duc lucrurile la un perfectionism inutil,in sensul ca incercam sa am o gandire perfecta si care le stie pe toate(fapt ce ma facea sa pierd timpul).Numai zic de emotiile pe care le traiam,ca ma simteam ca ultimul rahat care da la medicina,in timp ce altii erau plecati in vacante si erau si la facultate inscrisi,iar eu stateam si incercam sa invat probleme la chimie.Sentimentul de sufocarede la asteptarile pe care le au oamenii pentru mine,m-a dus la o gandire f asemanatoare ca a ta(Imi spuneam ca nu o sa intru si ca nu stiu sa fac niste grile amarate si eram f negativist si dezamagit de mine cand vine vorba de admitere).Sfatul meu e sa ignori sentimentele(cat poti de mult sau sa incerci sa te gandesti la altceva) pe care le ai,sa incerci sa vezi ce e in fata ta,nu ce e in spatele tau si sa iti spui tie:"Eu o sa intru".Stiu ca pare putin stoic,dar pe mine m-a ajutat sa ma concentrez pe faptul ca trebuie sa ma pregatesc pt admitere si sa nu bag in seama ce vor zice altii daca pic.In ziua examenului,am picat admiterea cu 66 de puncte(singura scuza pe care o gaseam in acel moment,era ca ma apucasem sa invat pt medicina din aprilie 🙂),bineinteles ca am fost trist,dar nu m-am victimizat si am incercat sa fiu pozitiv si sa imi dau seama ca toata presiunea care venea,nu era de la oamenii din jur,ci de la mine,ca incercam sa tin pasul cu asteptarile altora.Acum,ca dau a doua oara ma simt mai linistit si incerc sa folosesc timpul cat mai eficient,astfel incat sa nu ma stresez inutil si sa ma rog ca totul o sa fie bine.Sper sa fii mai pozitiva si sa nu te injosesti atat de rau,faptul ca te-ai straduit sa inveti pt admitere,arata ca esti o persoana muncitoare cu un vis.Succes la admitere!(Sper ca toata munca pe care ai depus-o in aceste luni sa te ajute sa iei admiterea din prima)